Azi mi’a venit un gand din copilarie cand nu aveam ce face si ca sa fac ceva faceam rele … ca toti copii de altfel. Si intr’o zi cum stam i’oa asa prin obor, la tara ,era cam vara, caldura … ce sa mai, plictiseala mare la ora aia … nu’sh cum mi’a venit o idee sa fac operatie la Dovleti . Zis si facut.

Am luat un bleau de cutit vechi de cand bunica din grinda grajdului, l’am dat pe piatra sa taie cat mai bine, ca stiam io ca alea de fier sunt cele mai “periculoase”. L’am facut ca briciu si hai la treaba. Nu am mai stat pe ganduri, am sarit gardu la vecini, ca de, dovletii lor erau mai mari (chipurile) si am inceput sa le fac cate’un dop de lobenita … asa vazuse’m io ca se face ca sa vezi daca’i coapta. Si uite asa am cebaluit vreo 30-40 de dovleti in ziua aia …

Ei, dar nu asta’i farsa ci alta, care mi’o venit cand mi’am adus aminte de bucuria de mai sus cand a venit vecina sa ceara la al batran cei 40 de dovleti operati de mine (hihihi).
Asa, sa revenim.

Cand sunt dovletii inca necopti la coaja dar, mai mari decat un pumn, luati un cui si incepeti sa scrieti pe dovletii vecinilor tot felul de cuvinte porcoase ca la toamna cand or incepe sa’i culeaga sa le fie de dulce la munca … PP … UITE FA MARIE CE P****A MEA SCRIE PE DOVLTETELE ASTA ???