Prima atestare documentara a Castelului Bran o reprezinta actul emis la 19 noiembrie 1377 de Ludovic I d’Anjou prin care brasovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea “cu munca si cheltuiala lor proprie” … In schimb, regele confirma subordonarea a 13 localitati fata de Cetate. Conducerea Cetatii Bran era incredintata unui castelan, care avea si atributii jurisdictionale, iar garnizoana permanenta era compusa din arcasi si balistari.

La data de 19 noiembrie 1377 Ludovic I de Anjou acorda brasovenilor privilegiul de a construi cetatea Bran “nesiliti si neconstransi ci de buna voie au promis in mod generos si unanim de a construi un nou fort in Bran, de a-l face cu propriile lor osteneli si cheltuieli si de a taia padurea acolo in lung si-n lat”.

Intre anii 1419-1424, Cetatea revine in posesia lui Sigismund.

Asadar Castelul Bran este construit de catre opor in consecinta este al poporului. Este clar ca de la cer la pamant.

In primavara anului 1651 in ziua de 25 aprilie, Brasovul incheie cu principele Transilvaniei Gheorghe Rackoczi II un contract de vanzare-cumparare prin care orasul cumpara “cu drept de veci si in mod irevocabil” cetatea si domeniul Bran ce cuprindea satele branene ce apartineau de castel, precum si comunele: Purcareni, Zizin, Tarlungeni, Satulung, Cernatu, Turches, Bacifalu, Crizbav si Apata, devenind proprietar cu drepturi depline asupra acestora.

Contractul de vanzare-cumparare al domeniului Bran a fost confirmat de Staturile transilvanene prin legea “Approbatae constitutiones regni Transsilvaniae III titlul 82, articolul I”.

Deci castelul a fost o Donatie, dar nu a fost donat ca peste 100 de ani mostenitorii ca’l vanda sa’si incarce visteria cu banii poporului. O ulterioara vanzare a castelului eu o vad ca fiind ilegala, asa’mi pare. Un bun care a fost construit din banii brasovenilor, banii poporului, pe spinarea oamenilor ar trebui sa ramana al poporului.

Dupa anul 1888, orasul Brasov doneaza cetatea Oficiului silvic din Brasov. Din acel moment au locuit in ea brigadieri silvici, padurari din Bran si temporar, in cateva camere oficiale, amenajate special, inspectorii silvici veniti de la Brasov.

Oficiul silvic Brasov a detinut cetatea pana in anul 1918.

Daca mai exista acetele de donatie din 1920, si sigur exista, sunt curios care este inscrisul real in acte, se prevede undeva posibilitatea de instrainare a acestui castel ? Care au fost conditiile privind proprietatea, suprafata din imprejurul castelului, etc… ? A fost doar o donatie si cred ca intr’un proces statul Roman ar iesi fara doar si poate ca posesor de drept al castelului si eventual detinatorul actual Dominic de Habsburg ar avea doar posibilitatea de a locui sau folosi acest castel dar fara instrainare.

La 1 Decembrie 1920 Consiliul orasenesc al orasului Brasov doneaza Castelul Bran Reginei Maria a Romaniei Mari, ca semn de recunostinta fata de contributia sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

(Castelul lui Dracula) are o valoare inestimabila si nu face obiectul unei instrainari. Ce ar fi daca mostenitorul lui C’Brancusi ar veni sa’si ceara drepturile asupra Coloanei Infinitului ca ulterior sa o vanda ?!